VOINŢA DE PUTERE CA CUNOAŞTERE:METODA CERCETĂRII

VOLUNTAD DE PODER R

 

 

 

 

 

 

466. Nu victoria ştiinţei este ceea ce caracterizează secolul XIX, ci victoria metodei ştiinţifice asupra ştiinţei.

 

467. Istoria metodei ştiinţifice, concepută de Auguste Compte aproape ca filosofie.

 

468. Marii metodologi: Aristotel, Bacon, Descartes, Auguste Compte.

 

469. Intuiţiile cele mai valoroase se descoperă cel mai târziu : Însă intuiţi ile cele mai valoroase sunt metodele. Toate metodele, toate presupoziţiile ştiinţei noastre actuale au avut parte, milenii întregi, de cel mai adâncdispreţ: am ajuns la ele atunci când oamenii cumsecade au rupt relaţiile cu noi, – eram priviţi ca ” duşmani ai lui Dumnezeu “, ca di spreţuitori ai i dealului suprem, ca “posedaţi” .

Am avut întregul patos al umanităţii împotriva noastră, – conceptul nostru despre ceea ce trebuie să fie “adevărul”, despre rostul adevărului, obiectivitatea noastră, metoda noastră, atitudinea noastră calmă, precaută, neîncrezătoare erau cu totul demne de dispreţ… În fond, un gust estetic a fost cel care a împiedicat omenirea cel mai mult: ea a crezut în efectul pitoresc al adevărului, a pretins de la cel preocupat de cunoaştere să stimuleze intens fantezia.

 

Pare astfel că s-ar fi atins o opoziţie, că ar fi fost realizat un salt: de fapt, educaţia prin hiperbole morale a pregătit pas cu pas acel patos mai calm ce s-a întrupat în caracterul ştiinţific . . .

 

Scrupulozitatea faţă de amănunte, autocontrolul omului religios au fost un exerciţiu pregăti tor pentru caracterul ştiinţific: mai ales conştiinţa morală care îşi pune probleme independent dacă ele sunt ori nu relevante pentru cmeva . . .

image_pdfScaricare PDFimage_printStampare testo
(Visited 30 times, 1 visits today)